Până o să avem pensii similare cu cele ” povestite” mai jos, vă urez multă , multă sănătate ca să ajungeți să le aveți și să puteți să le și cheltuiti, in loc să le dați la doctori!
Comparatii pensii militare state membre si nemembre NATO
PENSIILE "NESIMŢITE" ALE MILITARILOR ROMÂNI FAŢĂ DE CELE "SIMŢITE", ALE MILITARILOR DIN CELELALTE STATE NATO
  |
| "Beneficiari" |
Vă promiteam la postarea anterioară, că o să mă documentez în legătură cu media pensiilor militare din unele state, membre ori nu, NATO. Cred că ceea ce am găsit prin unele site-uri şi sintetizat aici, vă poate da o imagine cât de cât corectă, despre situaţia mediei pensiilor militare din statele NATO. Vă spuneam eu că suntem pe ultimul loc? Uite că nu m-am înşelat, din păcate.
Iată sinteza:
Sistemul de calcul al pensiilor militare prezinta particularitati distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, si este reglementat prin lege separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singura lege, împreuna cu cel al pensiilor civile (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
- baza de calcul a pensiilor militare se stabileste în functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate, pentru Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel, de media soldelor pe ultimele trei sau sase luni (Franta,Egipt), precum si de vechimea integrala în armata ( 35 sau 36 ani în majoritatea tarilor, Japonia - 20 ani, Israel - 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 75-80%. În nicio tara nu se admite continuarea serviciului militar activ peste vârsta de
pensionare.
În majoritatea armatelor, limitele acesteia sunt stabilite pe grade. Sunt si unele armate unde personalului medical militar (medici, asistenti medicali) i se prelungeste vârsta de pensionare cu pâna la patru ani.
- în toate tarile, la pensia de baza calculata se adauga sporuri determinate de anii prestati peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri individuale) si de conditiile de desfasurare a serviciului si anume: categorii de forte armate si genuri de arme, specialitati, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operatii. Spre exemplu, într-o unitate de aviatie, pentru personalul navigant aero se stabileste un coeficient care se aplica numarului concret de ore de zbor în functie de tipul si categoria aeronavei, de conditiile de zbor - zi si meteo normale, noapte si meteo grele.
Acesta nu se aplica personalului de stat major si administrativ nezburator. La fel se calculeaza pentru cei ambarcati pe submarine si anumite nave de suprafata, scafandri, parasutisti s.a. Celor care efectueaza serviciul si locuiesc cu familia în garnizoane considerate izolate, (baze aeriene, radiotehnice, de rachete sol-aer, sol-sol si alte obiective de importanta strategica) ori îndeplinesc misiuni operative în cadrul serviciilor speciale li se aplica alti coeficienti, scazându-li-se însa perioadele de concedii de odihna,medicale, permisii, învoiri. Orele si perioadele de timp respective, în toate situatiile, sunt consemnate în fisa personala care însoteste dosarul de cariera. În functie de tara, aceste sporuri reprezinta 50 pâna la 150% din timpul total lucrat în conditii speciale. Asadar,sporurile în armata diferentiaza salariile si pensiile numai în cadrul sistemului militar si nu pentru a-l particulariza fata de cel civil.
În final, indiferent de numarul anilor rezultati prin adaugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideratie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în functie de tara, pentru a nu depasi valoarea salariului luat în calcul. De exemplu, în armata franceza, daca unui militar profesionist, iesit la pensie la limita maxima de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de conditii deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limiteaza însa numai la 40 de ani, iar valoarea pensiei rezultata prin însumarea tuturor sporurilor nu trebuie sa depaseasca valoarea ultimului salariu. Din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ, pensia militarului francez se majoreaza cu 10% pentru cei care au crescut trei copii, la care se mai adauga înca 5% pentru fiecare copil în plus. În armata portugheza,valoarea reala a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplica impozite;
- la data iesirii la pensie, militarii profesionisti primesc ca sprijin o suma substantiala fixa de bani (Israel - 100.000 USD) sau echivalenta unui anumit numar de solde lunare, pâna la 36 (Franta,Marea Britanie, Turcia, Egipt);
- În Austria, primesc anticipat si o suma egala cu 70 de pensii lunar.
Ratiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civila, o eventuala reîntoarcere la locurile natale sau cumpararea unei locuinte pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;
- în toate tarile, pensiile militare se actualizeaza imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflatiei;
- în general, pensia militara se poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA - integral, în Portugalia - salariul se diminueaza cu o treime, iar în Coreea de Sud, cu 50%).
PENSIA MILITARA MEDIE IN UNELE STATE NATO
Pensionarul militar român are o pensie medie de 400 de euro.
În Ungaria, Cehia şi Polonia, pensia medie este dublă – 800 de euro. Pentru toate celelalte ţări din NATO, pensia medie este 3.200 de euro. Peste 72% dintre pensiile militarilor români sunt sub plafonul de 2.000 de lei.
