Sursa:http://www.avp.ro/comunicate-de-presa/comunicate2016/comunicat_11martie2016.pdf
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor
termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, nu prezintă elemente de
neconstituționalitate - Legislația privind sistemul de pensii necesită
modificări, care nu sunt de competența Avocatului
Poporului
Avocatul Poporului a primit o serie de petiții în care s-a solicitat sesizarea Curţii
Constituţionale cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor
termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, prin raportare la art. 16, art. 47, art. 115 alin.
(4) și (6) din Constituția României.
Precizăm că actul normativ sus-menționat nu prezintă elemente de
neconstituționalitate. Problemele semnalate de către petenți reliefează mai degrabă aspecte
de modificare a legislației privind sistemul de pensii, care nu sunt de competența
Avocatului Poporului și nici a Curții Constituționale a României, ci a legiuitorului. Ca
atare, în contextul dezbaterilor parlamentare privind legislația în materia pensiilor, criticile în
acest sens trebuie aduse la cunoștința forului legislativ.
Referitor la criticile de încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție prin
nemotivarea urgenței adoptării O.U.G. nr. 57/2015, observăm că normele legale în speță
urmau să intre în vigoare în data de 1 ianuarie 2016, iar Ordonanța de urgență a fost publicată
în Monitorul Oficial în data de 11 decembrie 2015. Apreciem că elementele menționate
vizează interesul public şi constituiau situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare
nu putea fi amânată.
Cu privire la critica de încălcare a art. 115 alin.(6) din Constituție, prin raportare
la dreptul fundamental la pensie, precizăm că, într-adevăr, Constituţia României prevede la
art. 47 alin. (2), dreptul la pensie ca drept fundamental. Cât privește condiţiile şi criteriile de
acordare a pensiei, modul de calcul şi cuantumul valoric este stabilit de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. Este adevărat că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională
a sancționat reașezarea sistemului de calcul a pensiei stabilite potrivit principiului
contributivităţii, în sensul diminuării pensiei aflate în plată - considerată drept câștigat,
respectiv speranță legitimă. Însă, în speța de față, în primul rând diminuarea cuantumului
pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenția
legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015
nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o
pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivității, care
stă la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010, exclusiv în raport de
contribuţiile de asigurări sociale plătite pe toată durata activității în muncă, nu numai în
ultimii 5 ani de activitate. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se
plătesc din bugetul asigurărilor sociale – constituit din contribuțiile individuale, ci de la
bugetul de stat (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 233/2015). Cât privește eliminarea sporului de
15% adăugat la media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani
de activitate, constatăm că acordarea acestui spor ţine de politica statului în domeniul
asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element
constitutiv al acestuia.
În ceea ce privește încălcarea principiului constituțional al egalității cetățenilor în
fața legii, se constată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia
reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe
considerente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale, reglementate de alte
legi speciale, se stabilesc în funcție de o bază de calcul și un cuantum calculate în mod diferit,
nu poate fi luat în considerare, pensionarii militari nefiind în aceeași situație juridică cu
militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare. Jurisprudenţa Curții Constituţionale şi a instanței de contencios european a
drepturilor omului a statuat că principiul egalităţii justifică dreptul la diferenţiere, deoarece
egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil
impun diferenţe de tratament juridic.
În forma inițială a legii, la stabilirea pensiei militare s-ar fi folosit media tuturor
veniturilor brute, sintagmă nedefinită de lege. Or, printre sumele incluse în venitul brut se
află și sume de bani de natură nesalarială, pe care nu le primesc toți militarii, fiind
conjuncturale. Includerea acestor tipuri de venituri nesalariale în baza de calcul a pensiei
creează premisele stabilirii unor pensii în cuantum foarte diferit pentru persoane cu aceeași
carieră și solde/salarii lunare brute egale. În această situație, persoane aflate în situaţii similare
3
ar avea pensii diferite, fără a fi fundamentate pe criterii obiective și rezonabile, diferențele de
sume fiind de natură a crea inegalități nejustificate. Dispozițiile art. 28 alin.(1) din forma
inițială a Legii nr. 223/2015 erau de natură a crea diferențe în calculul pensiei între persoane
din aceeași categorie profesională. Or, Curtea Constituțională a statuat că situaţiile în care se
află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica
deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze
pe un criteriu obiectiv şi raţional, soluție în concordanță şi cu jurisprudenţa constantă a
Curţii Europene a Drepturilor Omului. În cazul de față, persoane aflate în situații similare,
sunt exclusiv beneficiarii Legii nr. 223/2015, și anume militarii, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru care, în condițiile în
vigoare la data prezentei, nu sunt instituite privilegii sau discriminări pe considerente
arbitrare.
Totodată, menționăm că, în data de 10 martie 2016, Comisia pentru buget, finanțe,
activitate bancară și piață de capital a transmis Senatului Raportul la proiectul de lege
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 – de admitere cu
amendamente, dintre care cele de la nr. 9 – 15 se referă la Legea nr. 223/2015. Printre
acestea, unele vizează în mod direct normele criticate, astfel:
- amendamentul nr. 10 modifică art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015,
care va avea următorul cuprins: ”militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu
vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 ani, beneficiază la împlinirea vârstei
prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la
lit. b), art. 28 și art. 108;”
- amendamentul nr. 11 modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015, în sensul că
”Pensia stabilită, recalculată și actualizată nu poate depăși cuantumul de 100% din baza de
calcul prevăzută de art. 28, 29 și 108, inclusiv art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 a
Statutului cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare”.
Răspunsul instituției Avocatul Poporului la petiţiile având ca obiect art. 40
punctele 1, 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se regăsește integral
pe site-ul instituției, la secțiunea Contencios constituțional-Răspunsuri la petiții colective
2016.
Matei Vîrtosu
11 martie 2016
Purtător de cuvânt,
AVOCATUL POPORULUI
