MARȘUL TĂCERII - MARȘUL DEMNITĂȚII
Bucuresti- 06.10.2017
Scrisoarea adresata
Excelentei sale
domnul Klaus Werner Iohannis
Presedinte
al Romaniei,
Presedinte
al Consiliului Suprem de Aparare al Tarii ,
Comandant al Fortelor Armate
Excelenta Voastra Domnule Presedinte al Romaniei,
Presedinte al CSAT ,
Comandant al
Fortelor Armate
Mă adresez dumneavoastră în calitate de Preşedinte al
Federatiei Militarilor din Romania si Presedinte in exerciţiu al Forumului de dezbateri ale
Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă și Retragere din România
(S.A.M.R.R.) care au în componenta un număr de peste 30 de organizații din
Sistemul Național de Apărare, cu următorul mesaj:
Reprezentantii Rezervei Armatei Romaniei, intruniti azi 6 octombrie 2017
in Bucuresti, cu ocazia MARŞULUI TĂCERII – MARSULUI DEMNITATII, o acţiune de protest
organizată de Federaţia Militarilor din România si Forumul structurilor asociative ale militarilor,
acţiune materializată prin depuneri de coroane, marş şi adunare publică,
constatand degradarea continua a statutului militarului in societatea
Romaneasca, au cazut cu totii de accord sa va informam pe dumneavoastra si pe reprezentanţii Adunarii Parlamentarre NATO, asupra situatiei reale
.
1.
Prin acest mesaj, ne
exprimăm profunda îngrijorare cu privire la lipsa de
determinare a clasei politice românești față de
respectarea angajamentelor asumate cu prilejul aderării României la
NATO, respectiv de transformare a Armatei României într-o structură națională
de apărare competitivă, modernă, dotată, echipată şi plătită după standardele
Alianţei, cu un înalt nivel de pregătire, reacţie şi intervenţie, aptă să
satisfacă atât nevoile naționale de apărare
- „garantarea
suveranității, independenței și unității statului, a integrității teritoriale a
României și a democrației constituționale” - cât și pe cele ale Alianței - „contribuția la apărarea
colectivă în sistemele de alianță militară” și „participarea la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii, în
condițiile legii și ale tratatelor internaționale” - așa cum este stipulat în Constituția
României
2.
Noi, reprezentanții structurilor
asociative ale militarilor în rezervă și retragere din România, un think-tank
ce militează
pentru dialog interinstituțional constant, activ, constructiv și permanent,
bazat pe stimă, respect şi ataşament
faţă de valorile democraţiei euro-atlantice, susținem cu hotărâre și
determinare inițiativele și acțiunile menite să asigure îndeplinirea obiectivelor apărării naţionale şi colective în cadrul
Alianţei Nord-Atlantice, dezvoltarea sentimentelor datoriei faţă de țară, a
solidarității și cooperării între cadrele militare active, în rezervă sau
retragere din sistemul de securitate națională a României,
3.
Cunoscând angajamentele
internaţionale ale României și răspunderile ce ne revin în cadrul Alianței
Nord-Atlantice privind consolidarea flancului sud-estic al NATO, conform deciziilor adoptate la Summit-urile din Țara Galilor din 2014 și de la
Varşovia din 2016, suntem conștienți de necesitatea adaptării rapide a
măsurilor de securitate și apărare națională la provocările şi ameninţările
existente în acest spațiu din proximitatea granițelor noastre, cu precădere în
regiunea extinsă a Mării Negre,
4.
Prin acest mesaj, ne
exprimăm profunda îngrijorare cu privire la lipsa de
determinare a clasei politice românești față de
respectarea angajamentelor asumate cu prilejul aderării României la
NATO, respectiv de transformare a Armatei României într-o structură
națională de apărare competitivă, modernă, dotată, echipată şi plătită după
standardele Alianţei, cu un înalt nivel de pregătire, reacţie şi intervenţie,
aptă să satisfacă atât nevoile naționale de apărare - „garantarea
suveranității, independenței și unității statului, a integrității teritoriale a
României și a democrației constituționale” - cât și pe cele ale Alianței - „contribuția la apărarea
colectivă în sistemele de alianță militară” și „participarea la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii, în
condițiile legii și ale tratatelor internaționale” - așa cum este stipulat în Constituția
României,
5.
Dorim să folosim acest
prilej pentru a vă supune atenţiei
următoarele aspecte ce privesc situaţia Armatei României, în general,
precum şi a personalului militar în activitate, în rezervă şi în retragere, în
special:
5.1.
Politica alocărilor bugetare pentru apărare, de după aderare, a fost una
profund greșită - max.1,2% din PIB, față de
2,38% cât a fost angajamentul asumat inițial - ceea ce a condus la o
deteriorare constantă a stării de operativitate a tehnicii de luptă,
armamentului, echipamentelor și aparaturii militare, determinând Armata să
recurgă la adevărate „programe de
supraviețuire”. Drept urmare, capabilitățile militare ale României s-au
restrâns și s-au diminuat continuu, ajungând să se limiteze, în prezent, la
doar câteva domenii de nișă. Evitarea unui deznodământ periculos s-a datorat
profesionalismului şi dăruirii militarilor de toate gradele, care au reuşit să
surmonteze aceste lipsuri și să mențină capacitatea combativă a unităților și
marilor unități la un nivel acceptabil. Deși a fost permanent informată și a
promis măsuri de îmbunătățire a stării Armatei, puterea politică, în
cvasi-totalitatea ei, a neglijat sau a renunțat să-și onoreze angajamentele din
campaniile electorale, lăsând lucrurile să evolueze într-o direcție contrară
celei pe care situația de securitate, generală și regională, ar fi impus-o. În
toți acești ani, Armata României nu și-a fundamentat procesul de planificare a
apărării pe o Analiză Strategică a Apărării în baza căreia să se stabilească
apoi, prin Carta Albă a Apărării, obiectivele politicii de apărare şi planul
strategic de cheltuieli care să asigure resursele financiare necesare
îndeplinirii acestora, pe durata mandatelor guvernelor. Din acest punct de
vedere ne exprimăm temerea că nici actualul acord politic naţional de alocare
anuală a 2% din PIB pentru apărare, pe următorii 10 ani, nu poate reprezenta o
garanție suficientă, cât timp nu va fi urmat de măsuri concrete pentru schimbarea radicală a paradigmei de finanțare
a programelor de înzestrare, în acord cu standardele de compatibilitate și
interoperabilitate ale Alianței.
5.2.
Măsurile legislative care au vizat statutul socio-profesional al militarilor nu
doar că au afectat profund veniturile
personalului activ, în rezervă sau în retragere din sistemul de securitate
națională ci au generat discriminări între generaţii, fracturând coeziunea și
unitatea de corp a acestora. Spre exemplificare, facem mențiunea că actele juridice emise de Guvern
și adoptate sau in curs de adoptare de Parlamentul României începand cu anul
2015 prin OUG nr.57/2015, exemplu elocvent de abuz in reglementare si culminand
cu cele din anul 2017, art.60 din legea bugetului de stat pe anul 2017,
continuand cu Legea nr. 153/2017 si culminand cu
OUG nr. 59-2017 sunt toate în defavoarea militarilor, diminuand de fiecare data
drepturile salariale sau de pensie ale acestora si, intr-un dispret total asimiland
soldatul (militarul profesionist) cu un
necalificat al carui coeficient de ierarhizare fiind 1,00 iar generalul cu
funcția cea mai înaltă (şeful Statului Major al Apărării) 4,35 (echivalent cu a
unui sef de birou dintr-o institutie de administratie publica sau un balerin) pe
o scară ierarhică de la 1,00 la 12,00 raportată la nivelul întregii societăți.
5.3.Similar s-a procedat și în
privința legii pensiilor militare de serviciu
(Legea
nr.223/2015), care a fost modificată prin două ordonanțe de urgență (OUG nr.57/2015 și OUG nr.59/2017) aflate
încă în dezbatere parlamentară,
anulându-se astfel un drept al militarilor în rezervă și retragere
specific majorității armatelor țărilor membre NATO, respectiv actualizarea
pensiilor militare de serviciu în funcţie de cuantumul soldelor militarilor
activi, în condițiile în care pensiile de asigurări sociale civile se
actualizează anual prin valoarea punctului de pensie. Diminuarea, începând cu
15 septembrie 2017, a procentajului bazei de calcul a pensiilor militare de
serviciu de la 85% la 65% din valoarea netă a soldei de grad și funcție, precum
și anularea dreptului la pensie suplimentară au determinat peste 2000 militari
înalt calificați din sistemul național de apărare să solicite, în luna august
2017, trecerea în rezervă, consecinţa directă fiind slăbirea drastică a
capacităţii de comandă și de expertiză la toate nivelurile Armatei.
6.
De
la începutul anului 2017 gama și intensitatea mijloacelor și metodelor
persuasive de decredibilizare a Forțelor
Armate prin intermediul diverselor entități media sau al
formatorilor de opinie specializați în dezinformare și manipulare publică a crescut constant; proferarea
de invective și neadevăruri la adresa cadrelor militare în activitate, în
rezervă sau în retragere pe motiv că
acestea ar reprezenta o categorie socială privilegiată căreia i se acordă
venituri nemeritate, dublată
de o lipsă inexplicabilă de reacție din partea instituțiilor abilitate ale
statului, au
afectat grav moralul militarilor, inducându-le o stare de nemulțumire generală.
Minciuna,manipularea,dezinformarea au devenit principalele metode folosite de
actuala guvernare pentru justificarea unor masuri luate impotiva militarilor
romani. Exemplul edificator, cel mai recent este OUG nr.59/2017, act normativ
luat, in primul rand, prin incalcarea flagranta a prevederilor legii de
abilitare a guvernului de a emite ordonante si in al doilea rand prin falsuri
atat in Expunerea de motive cat si in antetul si textul ordonantei cand se
prezinta pensii ale unor magistrati militari ca fiind pensii militare de stat
si cand se afirma ca militarii ies la pensie la varsta de sub 40 de ani, fapt
imposibil de realizat avand in vedere prevederile Legii.nr.223/2015
Art. 21 :
„(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special
care,
la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu,
îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au
dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei
prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:
(2) Reducerea vârstei standard de pensionare,
potrivit alin. (1) sau în alte
condiții stabilite prin acte normative, nu
poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu
poate fi mai mică de 45 de ani”.
Apare, de asemenea de neinteles propaganda
furibunda a ministrului
muncii, care atribuindu-si
drepturi pe care nu le are, se amesteca in atributiile ministrului apararii
nationale, se substituie acestuia si drepturile salariale si in problematica
pensiilor militare.
7.
Mai mult, neimplicarea Președintelui
României, Comandant al Forțelor
Armate
și Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării în demontarea unor asemenea alegații, desi ati
fost informat oficial de catre noi,de ficare data, a determinat accentuarea
confuziei publice și a generat semne de întrebare cu privire la locul şi rolul
militarilor în societatea contemporană, respectiv asupra necesității
prezervării identității de grup a acestei categorii socio-profesionale
distincte.
8. Aspectele menționate mai
sus au constituit subiecte de dezbateri publice ale
Forumului,
fiind aduse la cunoștința autorităților române competente în materie, în mod
oportun. Constatând lipsa de reacție a acestora, noi,
reprezentanții Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor
în Rezervă și Retragere din România, ne adresăm dumneavoastră, ca ultima speranța,
și va solicitam să luati notă de
problemele prezentate şi, in virtutea atributiilor conferite de Constitutia
Romaniei, in cele trei calitati, să interveniti pentru ca , Parlamentul și
Guvernul României sa adopte, cu
celeritate și în regim de urgență,
măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea situației prezentate, după cum
urmează:
8.1. Instituirea,
la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în cadrul procesului
strategic de adoptare a deciziilor din domeniul securității naționale, a
practicii de Analiză Strategică a Apărării, conform cerințelor, criteriilor și
procedurilor NATO, în scopul evaluării realiste, periodice și de durată a
stării de pregătire a capabilităților de apărare ale Forțelor Armate -
doctrină, organizare, instruire,
resurse, înzestrare, moral, conducere – garanție a îndeplinirii angajamentelor
asumate și a credibilității României ca aliat; amendarea, în acest sens, a Legii nr.203/2015
privind planificarea apărării naționale, în cel mai scurt timp posibil.
8.2. Continuarea, sub coordonarea comisiilor de profil din Parlamentul
României, a demersurilor de organizare și
desfășurare a unor sesiuni de dezbateri publice privind măsuri și soluții de
complementarizare a capabilităților de apărare națională a României, prin
reconceptualizarea și operaționalizarea structurii Forțelor de Rezervă, cu
sprijin guvernamental și contribuția directă a structurilor asociative ale
militarilor în rezervă și retragere; generarea cadrului juridic și normativ
necesar implementării unui asemenea sistem.
8.3.
Adaptarea și armonizarea legislaţiei naţionale referitoare la statutul socio-
profesional al militarilor în societate cu
practicile existente în celelalte state membre NATO, prin includerea în clasificarea
ocupațiilor din România a normativelor internaționale specifice Forţelor
Armate, conform ISCO 08 (International Standard Classification of
Occupations 08); amendarea și corectarea
corespunzătoare a măsurilor legislative și cadrului normativ adoptat în
domeniul salarizării și pensiilor de serviciu ale militarilor.
8.4.
Adoptarea și implementarea, la nivel
guvernamental, a unui sistem
permanent de asistență și sprijin
logistic necesar recuperării și refacerii militarilor veterani, luptători în
teatrele de operații, îndeosebi a celor cu dizabilități psihomotorii și a
familiilor acesora, în centrele de tratament și odihnă aparținând sistemului de
securitate națională sau în alte spații cu această destinație, special
construite sau amenajate. Adaptarea
cadrului juridic și normativ corespunzător acestui scop.
8.5.
Implementarea, la nivelul comisiilor parlamentare de profil, Guvernului
și
ministerelor de resort din domeniul securității
naționale, a metodelor de dialog și consultare înter-instituțională periodică
specifice țărilor membre NATO, cu invitarea și implicarea directă, la
negocieri, a reprezentanților desemnați ai structurilor asociative ale
militarilor în rezervă și retragere.
9.
Cu speranța că solicitările noastre vor
fi înțelese corect, noi, reprezentanții
Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în
Rezervă și Retragere din România, vă asigurăm că acţiunile noastre vor fi în
continuare direcţionate spre susţinerea îndeplinirii angajamentelor asumate de
România în cadrul NATO şi creşterea credibilităţii sale strategice în cadrul
Alianței. Vom continua să milităm ferm pentru un statut social demn și onorant
al militarilor activi, în rezervă și în retragere din România, în acord cu reglementarile
si standardele partenerilor noștri aliați și pe măsura sacrificiilor umane ale
Armatei României în teatrele de operații din Afganistan, Irak și Balcanii de
Vest.
10. Dati
un prim semn Domnule Presedinte ca va pasa de soarta militarilor romani si nu
promulgati legile de adoptare a celor doua ordonante – OUG nr.57/2015 si OUG
nr. 59/2017 si indeplinindu-va prerogativele , sesizati Curtea Constitutionala
asupra neconstitutionalitatii art.40 din OUG.nr 57/2015 si a intregii OUG
nr.59/2017
11.Daca doriti sa
cunoasteti realitatea referitoare la Rezerva Armatei
Romaniei, raspundeti favorabil
solicitarii nastre de a avea, in calitate de Comandant al Fortelor Armate, o
intalnire cu reprezentantii Forumului
Structurilor Asociative ale Militarilor
.
Vă mulțumim
pentru înțelegere
Cu sinceritate,
Am onoarea sa va salut,
Gl.bg.(rtr)
Nicolae GROPAN
Preşedinte al Federatiei Militarilor din Romania,Presedinte
în exerciţiu al Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor
