MARȘUL TĂCERII - MARȘUL DEMNITĂȚII
Bucuresti- 06.10.2017
Srisoarea adresata domnului Paolo ALLI, Presedintele Adunarii Parlamentare a NATO
FORUMUL STRUCTURILOR ASOCIATIVE ale MILITARILOR in REZERVA si RETRAGERE
Str. Sfinții
Apostoli nr.7A,
București,
Sector 5
Tel. +40
744 649 707, Fax +40 21 367 1096
6 Octombrie 2017
Excelenței sale, domnului Paolo ALLI,
Președintele Adunării Parlamentare a
NATO,
Domnului Vergil CHIȚAC,
Șeful Delegației României la Adunarea
Parlamentară a NATO,
Domnului David HOBBS,
Secretarul General al Adunării
Parlamentare a NATO
Subiect: Mesaj prezentat cu ocazia desfășurării celei
de-a 63-a Sesiuni Anuale a Adunării Parlamentare a NATO la București
Excelență,
Domnilor,
Mă adresez dumneavoastră în calitate de Preşedinte
în exerciţiu al Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale
Militarilor în Rezervă și Retragere din România (S.A.M.R.R.) care au în
compoziție un număr de peste 30 astfel de organizații din Sistemul Național de Apărare,
cu următorul mesaj:
1.
Noi, reprezentanții structurilor asociative
ale militarilor în rezervă și retragere din România, un think-tank ce militează
pentru dialog interinstituțional constant, activ, constructiv și permanent, bazat
pe stimă, respect şi ataşament faţă de valorile
democraţiei euro-atlantice, susținem cu hotărâre și determinare inițiativele și
acțiunile menite să asigure îndeplinirea obiectivelor
apărării naţionale şi colective în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, dezvoltarea
sentimentelor datoriei faţă de țară, a solidarității și cooperării între cadrele
militare active, în rezervă sau retragere din sistemul de securitate națională
a României,
2.
Cunoscând angajamentele
internaţionale ale României și răspunderile ce ne revin în cadrul Alianței
Nord-Atlantice privind consolidarea flancului sud-estic al NATO, conform deciziilor adoptate la Summit-urile din Țara Galilor din 2014 și de la
Varşovia din 2016, suntem conștienți de necesitatea adaptării rapide a măsurilor
de securitate și apărare națională la provocările şi ameninţările existente în
acest spațiu din proximitatea granițelor noastre, cu precădere în regiunea
extinsă a Mării Negre,
3.
Prin acest mesaj, ne exprimăm
profunda îngrijorare cu privire la lipsa de determinare a clasei politice
românești față de respectarea
angajamentelor asumate cu prilejul aderării României la NATO, respectiv de transformare a Armatei României într-o structură națională de apărare competitivă,
modernă, dotată, echipată şi plătită după standardele Alianţei, cu un înalt nivel
de pregătire, reacţie şi intervenţie, aptă să satisfacă atât nevoile naționale de
apărare - „garantarea suveranității, independenței și unității statului, a
integrității teritoriale a României și a democrației constituționale” - cât și pe cele ale Alianței - „contribuția
la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară” și „participarea la acțiuni privind menținerea
sau restabilirea păcii, în condițiile legii și ale tratatelor internaționale”
- așa cum este stipulat în
Constituția României,
4.
Dorim să folosim acest
prilej pentru a prezenta salutul nostru celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare
a NATO și să vă supunem atenţiei următoarele
aspecte ce privesc situaţia Armatei României, în general, precum şi a
personalului militar în activitate, în rezervă şi în retragere, în special:
4.1.
Politica alocărilor bugetare pentru apărare, de după aderare, a fost una
profund greșită - max.1,2% din PIB, față de 2,38% cât a fost angajamentul
asumat inițial - ceea ce a condus la o deteriorare constantă a stării de
operativitate a tehnicii de luptă, armamentului, echipamentelor și aparaturii
militare, determinând Armata să recurgă la adevărate „programe de supraviețuire”. Drept urmare, capabilitățile militare ale
României s-au restrâns și s-au diminuat continuu, ajungând să se limiteze, în
prezent, la doar câteva domenii de nișă. Evitarea unui deznodământ periculos
s-a datorat profesionalismului şi dăruirii militarilor de toate gradele, care
au reuşit să surmonteze aceste lipsuri și să mențină capacitatea combativă a
unităților și marilor unități la un nivel acceptabil. Deși a fost permanent
informată și a promis măsuri de îmbunătățire a stării Armatei, puterea
politică, în cvasi-totalitatea ei, a neglijat sau a renunțat să-și onoreze
angajamentele din campaniile electorale, lăsând lucrurile să evolueze într-o
direcție contrară celei pe care situația de securitate, generală și regională,
ar fi impus-o. În toți acești ani, Armata României nu și-a fundamentat procesul
de planificare a apărării pe o Analiză Strategică a Apărării în baza căreia să
se stabilească apoi, prin Carta Albă a Apărării, obiectivele politicii de apărare
şi planul strategic de cheltuieli care să asigure resursele financiare necesare
îndeplinirii acestora, pe durata mandatelor guvernelor. Din acest punct de
vedere ne exprimăm temerea că nici actualul acord politic naţional de alocare
anuală a 2% din PIB pentru apărare, pe următorii 10 ani, nu poate reprezenta o
garanție suficientă, cât timp nu va fi urmat de măsuri concrete pentru schimbarea radicală a paradigmei de finanțare
a programelor de înzestrare, în acord cu standardele de compatibilitate și
interoperabilitate ale Alianței.
4.2.
Măsurile legislative care au vizat statutul socio-profesional al militarilor nu
doar că au afectat profund veniturile personalului activ, în rezervă sau în
retragere din sistemul de securitate națională ci au generat discriminări între
generaţii, fracturând coeziunea și unitatea de corp a acestora. Spre
exemplificare, facem mențiunea că actele
juridice emise
de Guvern și adoptate de Parlamentul României în anul 2017 în privința salarizării unitare (Legea nr. 153/2017) au fost
în defavoarea militarilor, ajungându-se în prezent ca soldatul (militarul
profesionist) să aibă coeficientul de pondere socială 1,00 iar generalul cu
funcția cea mai înaltă (şeful Statului Major al Apărării) 4,35 pe o scară
ierarhică de la 1,00 la 12,00 raportată la nivelul întregii societăți. Similar
s-a procedat și în privința legii pensiilor militare de serviciu (Legea nr.
223/2015), care a fost modificată prin două ordonanțe de urgență (OUG nr.57/2015 și OUG nr.59/2017) aflate încă
în dezbatere parlamentară, anulându-se
astfel un drept al militarilor în rezervă și retragere specific majorității
armatelor țărilor membre NATO, respectiv actualizarea pensiilor militare de
serviciu în funcţie de cuantumul soldelor militarilor activi, în condițiile în
care pensiile de asigurări sociale civile se actualizează anual prin valoarea
punctului de pensie. Diminuarea, începând cu 15 septembrie 2017, a procentajului
bazei de calcul a pensiilor militare de serviciu de la 85% la 65% din valoarea
netă a soldei de grad și funcție, precum și anularea dreptului la pensie
suplimentară au determinat peste 2000 militari înalt calificați din sistemul
național de apărare să solicite, în luna august 2017, trecerea în rezervă,
consecinţa directă fiind slăbirea drastică a capacităţii de comandă și de
expertiză la toate nivelurile Armatei.
4.3. De la începutul anului 2017 gama și intensitatea mijloacelor
și metodelor persuasive de decredibilizare a Forțelor Armate prin intermediul diverselor
entități media sau al formatorilor de opinie specializați în dezinformare și
manipulare publică a crescut
constant; proferarea
de invective și neadevăruri la adresa cadrelor militare în activitate, în
rezervă sau în retragere pe motiv că
acestea ar reprezenta o categorie socială privilegiată căreia i se acordă
venituri nemeritate, dublată de o
lipsă inexplicabilă de reacție din partea instituțiilor abilitate ale statului,
au
afectat grav moralul militarilor, inducându-le o stare de nemulțumire generală.
Mai mult, neimplicarea Președintelui României, Comandant al Forțelor Armate și
Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării în demontarea unor asemenea
alegații a determinat accentuarea confuziei publice și a generat semne de
întrebare cu privire la locul şi rolul militarilor în societatea contemporană,
respectiv asupra necesității prezervării identității de grup a acestei
categorii socio-profesionale distincte.
5.
Aspectele menționate mai sus au constituit subiecte de dezbateri
publice ale Forumului, fiind aduse la cunoștința autorităților române competente în materie,
în mod oportun. Constatând lipsa de reacție a acestora, noi,
reprezentanții Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale
Militarilor în Rezervă și Retragere din România, ne adresăm dumneavoastră cu
speranța și solicitarea ca Adunarea Parlamentară a NATO să ia notă de problemele
prezentate şi, prin structurile sale specializate, să atragă atenția și să recomande
Președinției, Parlamentului și
Guvernului României adoptarea, cu celeritate și în regim de urgență, a măsurilor
ce se impun pentru îmbunătățirea situației prezentate, după cum urmează:
5.1. Instituirea, la nivelul Consiliului Suprem de
Apărare a Țării, în cadrul procesului strategic de adoptare a deciziilor din
domeniul securității naționale, a practicii de Analiză Strategică a Apărării,
conform cerințelor, criteriilor și procedurilor NATO, în scopul evaluării realiste,
periodice și de durată a stării de pregătire a capabilităților de apărare ale Forțelor
Armate - doctrină, organizare,
instruire, resurse, înzestrare, moral, conducere – garanție a îndeplinirii
angajamentelor asumate și a credibilității României ca
aliat; amendarea, în acest
sens, a Legii nr.203/2015 privind planificarea apărării naționale, în cel mai
scurt timp posibil.
5.2. Continuarea, sub coordonarea comisiilor de
profil din Parlamentul României, a demersurilor de organizare și desfășurare a unor
sesiuni de dezbateri publice privind măsuri și soluții de complementarizare a
capabilităților de apărare națională a României, prin reconceptualizarea și
operaționalizarea structurii Forțelor de Rezervă, cu sprijin guvernamental și
contribuția directă a structurilor asociative ale militarilor în rezervă și retragere;
generarea cadrului juridic și normativ necesar implementării unui asemenea
sistem.
5.3. Adaptarea și armonizarea legislaţiei naţionale
referitoare
la statutul
socio-profesional al militarilor în societate cu practicile existente în
celelalte state membre NATO, prin includerea în clasificarea ocupațiilor din România a normativelor internaționale
specifice Forţelor Armate, conform ISCO 08 (International Standard
Classification of Occupations 08); amendarea și corectarea corespunzătoare a măsurilor
legislative și cadrului normativ adoptat în domeniul salarizării și pensiilor
de serviciu ale militarilor.
5.4. Adoptarea și
implementarea, la nivel guvernamental, a unui sistem permanent de asistență și
sprijin logistic necesar recuperării și refacerii militarilor veterani,
luptători în teatrele de operații, îndeosebi a celor cu dizabilități
psihomotorii și a familiilor acesora, în centrele de tratament și odihnă
aparținând sistemului de securitate națională sau în alte spații cu această
destinație, special construite sau amenajate.
Adaptarea cadrului juridic și normativ corespunzător acestui scop.
5.5. Implementarea, la nivelul
comisiilor parlamentare de profil, Guvernului și ministerelor de resort din
domeniul securității naționale, a metodelor de dialog și consultare înter-instituțională
periodică specifice țărilor membre NATO, cu invitarea și implicarea directă, la
negocieri, a reprezentanților desemnați ai structurilor asociative ale
militarilor în rezervă și retragere.
6.
Cu speranța că solicitările noastre vor fi
înțelese corect, noi, reprezentanții Forumului de
dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă și Retragere
din România, vă asigurăm că acţiunile noastre vor fi în continuare
direcţionate spre susţinerea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în
cadrul NATO şi creşterea credibilităţii sale strategice în cadrul Alianței. Vom
continua să milităm pentru un statut social demn și onorant al militarilor
activi, în rezervă și în retragere din România, în acord cu standardele
partenerilor noștri aliați și pe măsura sacrificiilor umane ale Armatei
României în teatrele de operații din Afganistan, Irak și Balcanii de Vest.
7.
Vă mulțumim pentru înțelegere și urăm succes
deplin lucrărilor celei de a 63-a Sesiuni anuale a Adunarii Parlamentare a NATO de la Bucureşti!
Cu sinceritate,
Gl.bg.(rtr)
Nicolae GROPAN
Preşedinte al Federației Militarilor
din România și președinte în exerciţiu al Forumului
de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă și
Retragere din România
